CRIZA: In ce fel vine si cum ne afecteaza?

Primul lucru pe care il resimtim este ca ramanem fara locuri de munca. Asa cum se poate vedea de aici, aici, aici, aici, precum si din alte surse. Foarte multe, tot mai multe.

La peste un an de zile dupa ce am avertizat pentru prima data ca criza inceputa in Statele Unite este un fenomen mult mai grav si amplu, care va afecta si Romania, vectorii jurnalistici au inteles acest fapt si scriu.

Sa vedem deci in ce fel ajunge criza in Romania. Vom da numai trei mari categorii de tipuri de input al crizei, dar situatia este mult mai complexa. Prima categorie o vom expedia rapid, pentru ca, pe de o parte, s-a vorbit mult despre acest lucru si pe de alta parte nu avem date oficiale care sa sprijine realizarea unei analize de impact.

Repatrierea romanilor din strainatate este, in acest moment, un subiect controversat. Pe de o parte, unii sustin ca romanii din Spania nu se intorc in tara, pentru ca sunt foarte apreciati, iar altii chiar ca romanii din diaspora, mai mult, vor repatria vreo noua miliarde de euro chiar si nu se vor intoarce in tara.

Pe de alta parte, alte surse arata, din contra, ca repatrierea fizica a romanilor a inceput deja. Eu cred ca nu putem sti exact ce va fi. Ceea ce putem sti este ca nu stim nimic exact despre ce se va intampla, oricat de dilematic ar suna ceea ce tocmai am afirmat.

O a doua mare categorie de problematici este importul crizei externe in Romania. Asa cum am mai explicat, detin de peste o luna de zile informatia, conform careia mai multe transnationale si-au repatriat mare parte din participatia lor in subsidiarele din Romania, devenind minoritare in propriile lor companii din tara noastra.

Este un fenomen natural de repatriere a capitalului spre statele unde sunt originate aceste transnationale, unde lichiditatile lipsesc si este mare nevoie de ele. Pe de alta parte, am cel putin un caz de mare transnationala care si-a inchis o astfel de subsidiara.

O transnationala atat de mare, incat bugetul ei anual umileste PIB-ul tarii noastre. Una care are mai multe subsidiare in Romania, fiecare specializata pe un anumit sector de activitate. Nu-i voi dezvalui numele.

Importul crizei poate aparea astfel in Romania, fara nici o legatura cu mediul economic de la noi. Un al doilea aspect este ca multe produse realizate in tara sunt destinate exportului pe multiple piete. Exemplu: productia de confectii din Romania pentru o singura zi asigura necesarul intern pentru un an intreg. Restul merge la export, pe contracte anuale sau multianuale de outsourcing. Daca scade dramatic consumul extern de astfel de produse, actorii economici romani din textile si confectii au probleme financiare majore, pentru ca le scad dramatic vanzarile.

Practic, Romania, prin Guvernele sale, a lucrat mult prea putin, din 1990 pana acum, ca sa iesim cat mai bine din aceasta criza. De ce din aceasta? Pentru ca, in felul sau, pentru omenire aceasta este (pana acum) criza crizelor, prin complexitatea si implicatiile sale economice, politice, sociale si chiar culturale unice. Asa cum am mai spus, lumea noastra se schimba acum radical. Schimbarea aceasta a inceput inca din anii '60-'70, iar acum numai se accelereaza.

Nu avem in Romania un mediu economic sanatos, ci doar insule de prosperitate, marea lor bazate pe cateva baloane speculative, cum ar fi cel al imobiliarelor, baloane care s-au umflat nefiresc in ultimii opt ani, dar mai ales din anul 2004.

Ajungem la a treia chestiune pe care am ridicat-o aici: criza interna. Ea exista, a existat dintotdeauna si, dupa parerea mea, a fost doar estompata de avantul dat de importul de capital strain si de repatrierea banilor de la romanii din strainatate, factorii principali ce au dus la umflarea unor bule speculative, cele pe care s-a desavarsit actuala noastra prosperitate relativa.

Cum a intrat in criza lumea capitalului, pe care se sprijinea prosperitatea relativa romaneasca, cum am inceput si noi sa dam semne de boala, pentru ca forta economica interna nu avem. Vina este a tuturor cabinetelor de dupa anul 1990, dar in primul rand din anul 2000 incoace, adica ne referim la cabinetele lui Nastase si Tariceanu. Era clar ca se formeaza o mare bula care, mai devreme sau mai tarziu, o sa faca boac, si vom avea atunci o problema. Trebuia sa ne pregatim pentru acest moment.

Cum? Am mai explicat si o facem din nou: Educatie (organizare si investitii), Sanatate (organizare si investitii) si Infrastructura. Credem ca trebuia sa mai si renuntam la ceea ce decideam de comun acord, noi, aici, in Romania, ca sunt punctele noastre slabe si sa mizam pe punctele noastre forte, care sa fie prioritati economice nationale.

In debutul anilor '90, Jeffrey Sachs, cunoscutul economist, specialist in tranzitia statelor central-est-europene spre o economie capitalista, a vizitat Romania, a vazut cum stam si ne-a dat exact acest sfat: "Renuntati la ce sunteti slabi si pastrati numai punctele voastre forte, cu care mergeti inainte. Veti castiga".

Nu sunt de acord intrutotul cu viziunea economica a lui Sachs, dar cred ca ar fi trebuit sa invatam de la acest domn si sa il ascultam, pentru ca la acest capitol avea dreptate. Dar, cu o clasa politica otravita de coruptie si de interese meschine, acest lucru oricum nu era posibil. Ca sa faci asa ceva este nevoie de un fel de apostolat. Haida-de! Cine sa-l faca? Nastase? Tariceanu? Au Dinu Patriciu? Sau Viorel Hrebenciuc cumva? Sa fim seriosi...

Ceea ce ne ramane acum este ca, daca macar suntem condusi de incompetenti care nu stiu ce sa faca, ori mai rau, de oameni ale caror interese personale sunt inainte interesului public, macar sa nu facem nimic, pentru ca in asemenea situatii orice faci gresit se intoarce impotriva ta.