REPORTERES SANS FRONTIERES: Guvernul incearca sa ingradeasca dreptul la informatie prin codurile civil si penal

"Guvernul roman incearca sa limiteze dreptul la informare, prin intermediul unor noi proiecte ale Codului Civil si Codului Penal", anunta organizatia Reporters Sans Frontieres (RSF), intr-o depesa de astazi.

RSF si organizatia sa partener din Romania, Agentia pentru Monitorizarea Presei, condamna restrictiile la dreptul la informare, continute in reforma propusa pentru codurile civil si penal, pe care Executivul le-a stabilit pe 25 februarie si le-a inaintat Parlamentului pe 11 martie.

“Articolele din Titlul II, pct. 3 al propunerii de proiect de Cod Civil, precum şi Art. 225 din proiectul de Cod Penal, cu privire la dreptul la viaţă privată, ar restrânge în mod semnificativ posibilitatile de cercetare şi de investigaţie şi un drept legitim de a informa”, arata RSF si AMP.

Depesa RSF explica faptul ca “toată lumea este de acord asupra necesităţii de a proteja viaţa privată, dar limitele propuse de această reformă ar da frâu liber la cele mai restrictive

interpretări”.

Proiectul de Cod Civil ar reduce activitatea jurnalistului la furnizarea de informaţii şi declaraţii care au fost în mod explicit aprobate de către cei care le produc. Dreptul la replică este parte a practicii jurnalistice, dar el nu poate dobândi caracter de norma automata, asa cum stipuleaza acest proiect de lege.

Reforma propusa de articolele referitoare la protecţia datelor subminează de asemenea grav dreptul la protecţia surselor, care e baza jurnalismului de investigaţie.

Legea Presei, mascata in noul Cod Civil (5) Codul Civil ne va obliga sa ne divulgam sursele

Nu exista oroare mai mare decat divulgarea sursei, pentru orice jurnalist de investigatii care se respecta.

Potrivit articolului 268, alineatul 3, referitor la modalitatea de publicare sau difuzare a dreptului la replică, „instituţia de presă sesizată nu poate să adauge ori să facă imediat un comentariu, în afara unei declaraţii, prin care indică dacă îşi menţine prezentarea faptelor, ori anunţă sursele care au stat la baza întocmirii sau difuzării acesteia”, arata Mediasind, intr-un protest trimis autoritatilor indrituite.

Cu alte cuvinte, voi fi obligat sa-mi dezvalui sursele, lucru pentru care m-am judecat aproape un an cu un lider de sindicat, ulterior politician, la jumatatea anilor '90.

Efectul va fi ca jurnalistii isi vor pierde o multime de surse conspirate pe care le au in institutiile publice, in primul rand.

Astfel, o multime de ilegalitati, sifonari de fonduri, acte de coruptie vor ramane complet necunoscute opiniei publice, prin grija politicienilor. Pentru mine este clar ca exact aceste este si scopul.

Dincolo de aceasta consideratie, pur si simplu această prevedere este ilegală, deoarece încalcă legislaţia europeană şi Codul Deontologic din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură Mass-Media, care prevede că jurnalistul are dreptul şi obligaţia să nu divulge identitatea sursei.

Legea Presei, mascata in noul Cod Civil (4) Dreptul la replica. Hartuire procedurala de urgenta

Jurnaliştii vor putea fi hărţuiţi în presă prin proceduri de urgenţă.

Daca o persoană va cere "drept la replică" sau "drept la rectificare", cum sunt ele denumite, instituţiile de presă au obligaţia legala să răspundă petenţilor în două zile, "dar nu mai târziu de 3 zile de la data aprobării".

În caz de refuz, petenţii pot cere instanţei obligarea la publicarea replicii şi luarea unor "măsuri de apărare".

Procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanţa preşedinţială în regim de urgenţă şi în şedinţe secrete. Sedinte secrete?

Parca sunt tribunalele de urgenta cu judecata sumara din timpul razboaielor...

"Măsurile de apărare" sunt lăsate la discreţia instanţei, putând merge până la interzicerea publicării articolelor, confiscarea şi distrugerea documentelor probatorii şi plata de bani către o asociaţie de binefacere.

Cine nu va respecta ordonanţa preşedinţială va răspunde penal pentru infracţiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti.

Jurnaliştii vor putea fi judecaţi în continuare, pentru reparatia în bani a prejudiciului produs reclamanţilor. In noul Cod Civil se prevede că textul trebuie publicat integral fără să fie alterat, trunchiat ori modificat. În schimb, nu se prevede niciun instrument de reparare a prejudiciului produs jurnaliştilor, în cazul în care procesul a fost intentat cu rea-credinţă.

Pe rolul instanţelor sunt in prezent nenumărate procese, incepute doar cu scopul de a hărţui şi a intimida presa. Aceasta prevedere din noul Cod Civil este croita si sa puna in miscare procesele pe rol spre un deznodamant usor de intuit.

Nu este reglementată situaţia foarte posibila, conform careia activitatea jurnalistului ar putea fi interzisă vremelnic prin ordonanţă preşedinţială, dar ulterior, după judecarea procesului, se va dovedi că jurnalistul nu a produs niciun prejudiciu, iar măsura provizorie a fost gresita, arata Mediasind, intr-un protest trimis autoritatilor indrituite.

(va urma)

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor cere retragerea modificărilor absurde din Codul Civil

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), grupul european al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ), a cerut retragerea proiectului de lege al noului Cod Civil cu motivul că documentul încalcă flagrant principiile Europene cu privire la accesul la informaţie şi libertatea presei.

O parte dintre propunerile guvernului sunt pur şi simplu absurde”, a declarat Arne König, preşedintele FEJ. “Acestea nu iau în considerare principiile de bază ale libertăţii presei”, a adăugat König.

"Un astfel de document este împotriva oricărui principiu european al libertăţii presei", a spus Arne König. "Jurnaliştii nu pot fi forţaţi de lege să răspundă la orice fel de solicitare publică şi în niciun caz nu pot fi forţaţi să îşi dezvăluie sursele pentru a-şi demonstra buna-credinţă".

Mai mult, justiţia are dreptul, în baza unei decizii judecătoreşti de urgenţă (ordonanţă preşedinţială), să dispună sechestrarea şi ştergerea documentelor probatorii ale unui jurnalist sau să îl oblige la plata de bani către o asociaţie de binefacere.

FEJ împreună cu membrul său afliat, Federaţia Jurnaliştilor din România MediaSind, sunt extrem de îngrijoraţi cu privire la acest proiect de lege şi regretă că guvernul a iniţiat un astfel de proces care ameninţă libertatea presei într-o manieră atât de şocantă în cazul în care documentul va fi legiferat în această formă.
FEJ susţine cererea FRJ MediaSind de a se înlătura imediat articolele incriminate din documentul de lege.

Legea Presei, mascata in noul Cod Civil (3) Nu mai exista criteriul bunei-credinte

Asa cum am mai explicat, legislatia europeana in materie stabileste ca un jurnalist este culpabil prin ceea ce scrie, numai daca se constata temeinic si fara putinta de tagada ca ziaristul nu a fost de buna-credinta.

Articolele 263 - 274 din noul Cod Civil, ce reglementează activitatea de presă, nu pomenesc de buna-credinţă.

Jurnaliştii pot fi condamnaţi dacă publică informaţii greşite, fără să se distingă între o informaţie preluată cu bună-credinţă dintr-o sursă oficială sau o informaţie falsă publicată cu rea-credinţă, arata Mediasind, intr-un protest trimis autoritatilor indrituite.

Proiectul pomeneste doar de "fapte neadevărate”, ceea ce înseamnă că jurnaliştii vor fi obligaţi să demonstreze adevărul absolut.

Aceasta este o prevedere abuzivă, care intră în conflict cu jurisprudenţa CEDO. Pe de alta parte, autorul acestui proiect absurd dovedeste ca nu are nici cea mai mica idee despre ce inseamna meseria de jurnalist si, prin urmare, nu are nici cel mai elementar respect pentru aceasta.

Putina teorie a presei: rolul si scopul jurnalistului nu sunt nicaieri in lume sa descopere adevarul absolut, nici sa stabileasca juridic vinovatii, apoi sa scrie.

Daca ar face aceasta, si nu poate acest lucru, pentru ca nu este instanta, nu ar mai scrie niciodata nimic.

Incercarea legiuitorului este aici una mai veche, care si-a gasit adepti si printre confratii nostri: transformarea jurnalistilor si organelor mass-media in roboti de scris stiri albe, care nu dezvaluie nimic, in afara de ceea ce se intampla oficial in actualitate.

Pana la urma, si aceasta este tot o forma de cenzura a presei.

(va urma)

Legea Presei, mascata in noul Cod Civil (2) Sechestrare, distrugere, confiscare

Noul Cod Civil introduce prevederi menite să restricţioneze accesul cetăţeanului la informaţii de interes public.

Proiectul prevede posibilitatea ca persoana ce se consideră lezată să ceară oricând instanţei „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile”, potrivit articolului 263, alineatul 2, litera a, arata Mediasind, intr-un protest trimis autoritatilor indrituite.

Această prevedere lasă la latitudinea judecătorului să dispună sechestrarea şi ştergerea datelor din computerul de serviciu sau personal al unui jurnalist. Deci, daca eu muncesc o saptamana la o ancheta despre felul in care a corupt sau a facut alte nenorociri un politician si un judecator decide ca eu am savarsit, la adresa acelui politician, o fapta prejudiciabila, executorul judecatoresc vine la mine in redactie si la mine acasa si-mi sechestreaza, distruge ori imi confisca dovezile mele, privind coruptia respectivului politician. Pentru intotdeauna.

Am in casa vreo douazeci de dosare prin care danseaza astfel de documente. Ele pot fi facute oricand publice, deci sunt un pericol pentru o multime de indivizi corupti. Ce facem cu ele? Le distrugem? Hai sa le distrugem!

(va urma)

Legea Presei, mascata in noul Cod Civil (1) Putina istorie

De la inceputul anilor '90, in presa romana au existat doua curente de idei.

Unul era apropiat de presa comunista, prin intermediul organizatiei "galbene" Uniunea Ziaristilor Profesionisti (UZP), care s-a exprimat de mai multe ori in favoarea adoptarii unei legi a presei.

Discursul acestei grupari era simplu si primar: nu avem o lege a presei si, din acest motiv, se poate orice. Este necesar ca legiuitorul sa puna la punct o lege a presei.

Celalalt era la polul opus, pro-occidental sau, mai bine zis, in favoarea principiilor care functioneaza in majoritatea statelor democratice. Aici trebuie sa facem o precizare: exista state democratice, precum Franta, de exemplu, in care confratii nostri au o lege a presei. Aceasta nu este insa un atentat la libertatea presei, pentru ca este o lege minimala si extrem de bine pusa la punct.

Sa revenim. In Romania, gruparea care a militat contra unei legi a presei a fost Asociatia Ziaristilor din Romania (AZR). Centrul doctrinei AZR a fost urmatorul: nu este nevoie de o lege a presei, pentru ca aceasta se va transforma intr-un instrument de represiune contra presei si jurnalistilor. Modelul de urmat este cel american, unde exista un singur text scurt in Constitutie, care stipuleaza ca orice speta juridica legata de presa se rezolva conform legii.

Autorul acestor randuri a fost membru AZR.

Aceasta a fost o (mult prea lunga) introducere, foarte necesara insa pentru a avea contextul a ceea ce se petrece acum. Ei bine, era prea multa libertate a presei. Despre felul degradat in care se face azi presa am mai scris, asa cum se poate constata aici. Nu voi reveni.

Voi detalia putin noul proiect de lege a presei, mascat de Cabinetul Boc in noul Cod Civil. Acest Cod ascunde, în capitolul „Apărarea drepturilor nepatrimoniale”, o Lege a Presei, asa cum am afirmat deja, cu prevederi aberante care nu se regăsesc în legislaţia niciunui stat membru al Uniunii Europene.

(va urma)