„Articolul 142 (1) Dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale.”
In schimb, o mica modificare poate folosi:
Articolul 142 (1) Dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale prezenti la scrutin.
Nu tine insa loc si de moralitate politica. Potentialul toxic al unei astfel de modificari e, tot indirect, in perspectiva, foarte mare. Un constitutionalist ar imagina alte modificari analoge ce pot fi aduse, pe acelasi model, inainte sau dupa o ipotetica unire a Basarabiei cu Romania, insa ducand la subminarea statului cu capitala la Chisinau (inainte de unire) sau la cea a unitatii statului roman (dupa unire)... citeste in continuare aici
luni, 14 septembrie 2009
POLITICA: Unirea cu Basarabia: mai e mult până departe
miercuri, 2 septembrie 2009
POLITICA: Gata cu clandestinitatea si limbajul dublu - Ţinutul Secuiesc îşi face drapel, stemă si imn
Am afirmat anterior ca exista separatism maghiar si ca acesta se manifesta in forme diplomatice, antenuate in diferite grade, in functie de personalitatea si interesele fiecarui vector de opinie din comunitatea maghiara din Romania.
Iata acum ca exact astfel stau lucrurile. Urletele dezarticulate ale lui Corneliu Vadim Tudor, din anii '90, ar fi putut sa fie menite sa decredibilizeze o realitate periculoasa.
Mascariciul trimitea in derizoriu si caricaturiza o realitate ce isi construia propria sa legitimitate istorica alternativa.
Maghiarii din Romania, prin acei reprezentanti dintre ei care sunt mai radicali, nu au renuntat niciodata la idealurile lor, care pentru noi inseamna separatism, iar pentru ei unirea cu patria-mama, Ungaria.
Trianonul a fost o trauma pe care, din tata-n fiu si din mama-n fiica, toti maghiarii au cultivat-o, transformand-o intr-un ideal la fel de patriotic si de legitimat interior, in constiinta ungara, ca si cel al Romaniei Mari: cel al Ungariei Mari.
Exista realitati istorice induse, contruite in timp, pas cu pas, de catre unii dintre maghiari, cei care-si spun secui, in timp ce altii minimalizau ceea ce faceau primii si trimiteau ambiguu in derizoriu. Iata ce spune proiectul de hotarare al Consiliului National Secuiesc, care va fi aprobat sambata aceasta:
Imnul Ţinutului Secuiesc este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán pe textul lui Csanády György. Stema Ţinutului Secuiesc este stema adoptată de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17. 01. 2004. Drapelul Ţinutului Secuiesc este cel adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17. 01. 2004. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC, iar autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor acorda tot sprijinul ca aceasta să fie înregistrat la Organizaţia Internationala de Standardizare.
Concluziile sunt cele firesti: este vorba despre un imn compus de zeci de ani, ai carui autor si textier sunt cunoscuti si consacrati. Avem o traditie instituita controlat, cu atentie, intrata in constiinta publica. Iata imnul:
...si versurile extrem de sugestive ale acestui imn:
Cine ştie încotro, încotro ne duce soarta / Pe drumuri aspre, în întunericul nopţii / Mai condu odată poporul tău spre victorie, / Prinţule Csaba, pe cărări de stele!
Cât vom trăi, popoare ungureşti, / Sufletul nostru nu va putea fi înfrânt niciodată / Putem să ne naştem oriunde, în orice colţ al lumii / Să ne fie soarta bună sau vitregă.
Trecutul nostru plin de amărăciune, o milenară soartă crudă / Cu tătari şi turci ce au năvălit, cu labanţii ce ne înrobesc / Să ajungem în această patrie, pe străvechiul pământ secuiesc / Să trăim fericiţi într-o patrie liberă.
De mai bine de-un mileniu poporul lui Csaba / A supravieţuit multor furtuni a sorţii crude, / Cotropitorii, vai, l-au înfrânt adesea, / Iar cei de-un sânge nu i-au fost mereu alături.
Sighişoara şi-a pierdut libertatea / Cu durere priveşti spre Siculeni / Scumpa comoară a ţării tale e pe mâini străine, / Iar copiii tăi deseori nu au nici pâine.
S-a aprins cerul, se aude marşul trupelor. / Prinţul Csaba îşi priveşte oastea, / A secat fântâna blestemelor, / Inimile noastre sunt străbătute de flacăra bucuriei cereşti!
Puhoiul urgiei a năvălit degeaba, / Stânca stă dreaptă, nu se mai sfărâmă. / Rugăciunile ne sunt ascultate de Dumnezeu, / Salută astăzi răsăritul mântuirii neamului meu!
REFREN: Un pumn de secui ce se macină ca stânca / În marea luptelor dintre popoare / Valurile ei ne acoperă de sute de ori / Nu lăsa Transilvania să piară, Doamne!Stema Tinutului Secuiesc a fost adoptata pe 17 ianuarie 2004. Ca si drapelul. La fel, traditie, datare, plan concret, clar. In timp ce eram ametiti cu vorbe frumoase despre autonomia culturala bla-bla-bla, se punea la punct, din bucatele, planul autonomiei teritoriale. Cu astfel de lucruri nu este de joaca.
Sa mai constatam faptul ca, probabil cu buna stiinta, inca de la inceputul acestui an, asa cum am aratat anterior, liderii CNS au decis sa adopte proiectul de hotarare din care am citat anterior exact sambata, 5 septembrie 2009.
Momentul este studiat si probabil ales cu maxima grija, atunci cand autoritatile statului roman sunt extrem de stresate de apropierea alegerilor, iar mediul politic are alte prioritati.
Asta asa, politicos vorbind, pentru ca in realitate este vorba despre un moment de maxima zevera politica, in care cele trei partide importante, PD-L, PSD si PNL au alte treburi, inaintea alegerilor prezidentiale, decat sa se ocupe de secui, iar UDMR va sta in cumpana o clipa, apoi va emite un punct de vedere mai ponderat, in care va vorbi despre necesitatea respectarii drepturilor minoritatii maghiare din Romania bla-bla-bla.
Simultan trimitand cativa reprezentanti mai radicali sambata in Har-Cov, care, folosind din nou tehnica limbajului dublu, le vor transmite neoficial binete si sustinerea UDMR liderilor CNS, iar oficial vor vorbi ambiguu, pentru a le da posibilitatea unora sa spuna ca s-au distantat de actiunea CNS, iar altora ca, din contra, se intelege exact ca sustin miscarea CNS.
Apoi, fiecare maghiar va merge cuminte la el acasa, facandu-se ca ploua, aparent ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic si punand la cale urmatorul pas mic si sigur in directia obtinerii autonomiei teritoriale:
1) apararea indivizibilitatii Tinutului Secuiesc, ca unitate administrativa in Romania;
2) Elaborarea Statutului de autonomi
e a Tinutului Secuiesc, ca document;3) Asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor;
4) Reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.
Cum anume? Astfel:
a. "Vom elabora programe cu acele sarcini care trebuie îndeplinite în Congresul Autorităţilor Regionale ale Consiliului Europei, cât şi în Comisia Regiunilor din Cadrul Uniunii Europene, în perioada următoare" si
b. Ne vom adresa deputaţilor maghiari din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi a Parlamentului European pentru a reprezenta aspiraţia la autonomie a Ţinutului Secuiesc şi a elabora proiecte comune, în vederea popularizării Ţinutului Secuiesc şi realizării autoguvernării sale regionale.
Nu am facut decat sa interpretez ceea ce scrie aici.
Postări
