Euforia si solidaritatea care au marcat momentele de inceput ale presei libere au disparut treptat si au fost inlocuite de luptele pentru impunerea si asigurarea controlului asupra resurselor (materiale, de putere si de prestigiu) oferite de sistemul mass media.
Marea masa a jurnalistilor a ajuns sa depinda total de deciziile grupului conducator, fara a fi protejata de un cadru legislativ coerent, de reglementari profesionale, de organizatii sindicale puternice sau de o traditie a respectului fata de competenta.
Principala preocupare a grupului de la varful piramidei profesionale (de obicei, simultan sefii de institutii, detinatori ai rubricilor de opinie si vedete ale talk-show-urilor politice) a fost sa transforme capitalul de prestigiu in capital economic.
In perioada comunista, cel mai important tip de capital social era capitalul politic: indivizii care apartineau structurilor partidului, puteau transforma acest capital in capital economic (prin sistemul economiei centralizate si redistributive) sau cultural (prin sistemul scolilor de partid)... citeste tot aici
miercuri, 26 august 2009
STAREA PRESEI: De ce au incredere oamenii in presa corupta? (prof. Mihai Coman pentru HotNews)
luni, 9 februarie 2009
Mihai Eminescu: "Dominaţia banului internaţional"
"De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate si născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol.
Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei românesti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră…
Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari si ţăranii au sărăcit; industria de casă si mestesugurile s-au stins cu desăvârsire -, iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie si aspiră a deveni deputaţi si ministri, advocaţii, s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică."
citeste mai mult
