STAREA PRESEI: Portarul lui Dinamo Bucuresti, E. Doha, conform GSPTV

In pragul disparitiei din peisajul mass-media, odata cu terminarea sezonului fotbalistic in curs, GSP TV are o problema de concentrare. De exemplu, unele litere scrise de cei din regia de emisie, stresati de faptul ca trebuie sa-si caute un alt loc de munca, se pierd pe drum.

Nu este obligatoriu sa stii in amanunt. Eu am dat cautare pe Mos Google si am aflat exact ce este orasul Doha: cea mai mare localitate din emiratul Qatar si capitala acestuia, cu putin peste 400.000 de locuitori, la Golful Persic, capitala statului. Si, evident, foarte multi zgarietori de nori.

Asa cum se vede in poza de deasupra, stresati, cei de la GSP TV au scris pe sticla, in burtiera, ca pe portarul lui Dinamo il cheama ca pe capitala Qatarului. Faza seamana cu aceea din timpul unui turneu final de fotbal, in care Romania trebuia sa joace cu Germania si se punea problema daca mijlocasul Jens Jeremies va fi titular sau nu.

Ei bine, necunoscand in profunzime legatura dintre limba germana si cum se pronunta acest nume, cititoarea stirilor de pe Europa FM (care ulterior avea sa devina front name, pentru un timp, la Realitatea TV si al carei nume nu vreau sa-l dau, pentru ca chiar este fata de treaba) a decis sa foloseasca impecabila citire in limba engleza. Astfel, bietul jucator, al carui nume se citea Iens Ieremiis, a fost botezat de simpatica speakerita Gens Geremais.

Si mai am una scurta, de la un alt om extrem de simpatic mie, Silviu Tudor Samuila, dar la care, probabil tot din cauza stresului generat de disparitia anuntata a GSP TV, limba, creierul si gura nu mai fac bine legatura.

Ieri dupa-amiaza, Rapiduletul meu tocmai luase gol de la Gaz Motan Medias, se repusese mingea la centrul terenului si feroviarii s-au aruncat in atac, feroci. Pana la urma a fost degeaba. Era fix ora 17:13. Silviu a spus:

Rapidul incearca o replica rapida.

EUROVISION 2009: Mamitica-l duce pe dl. Goe la Bucuresti / Manoliu o duce pe Elena la Berlin

Timpul trece si promovarea Elenei si a piesei ce va reprezenta Romania in acest an la Eurovision tot intarzie. Ei bine, astazi suntem anuntati ca Elena incepe turneul de promovare la Berlin, pe 10 martie.

Datorita Ministerului Turismului, Elena va petrece 4 zile in capitala Germaniei, participand la Targul International de Turism.

Videoclipul piesei “The Balkan Girls” va rula la acest targ si Elena Gheorghe se va bucura de promovare la radiourile si televiziunile locale si va acorda autografe.

Sa speram ca acest lucru ne va plasa pe o pozitie mai buna in clasamentul intermediar! Si, pentru ca tot veni vorba despre clasamentul acesta, dat in link de catre colegii de la Dulapiorul.com, intr-un sondaj realizat de ESCtoday, “Balkan Girls” este pe locul 25 din 33, in preferintele celor care au votat.

citeste stire completa pe Monden.info

EUROVISION – INTERVIU Todomondo s-a destramat din cauza economiei de piata (3)

Continuam seria noastra cu a treia parte a interviului realizat cu cantaretul italo-roman Ciro de Luca. Eurovision-Eurovision, dar am dorit ca, daca tot stam de vorba cu un astfel de personaj, sa vedem ce mai face cu a sa cariera. Dupa care revenim, in ultima parte, la manariile de la Eurovision.

Blogul lui Budescu: De ce s-a destramat Todomondo?
Ciro de Luca: In primul rand, Todomondo a luat fiinta cu ocazia Eurovision-ului, sub numele Locomondo. Se putea merge inainte, dar unii nu au vrut. Eu am muncit personal inca noua luni la multe piese, dintre care doua sunt si pe YouTube: “Dolce Vita” si “A la folie”. Aveam in total sase piese.

Blogul lui Budescu: O sa le ascult, multumesc. N-ati putut scoate un LP?
Ciro de Luca: Producatorul meu aceptase cererea lui Bogdan, sa scoata Todmondo afara [din tara].

Blogul lui Budescu: Ce s-a intamplat?
Ciro de Luca: Alb-Negru s-a razgandit, pentru ca avea contract cu Media Pro. “Una cheama alta”, si trece timpul.

Blogul lui Budescu: Pacat. Mai e vreo speranta sa reintregiti trupa?
Ciro de Luca: Nici o alta casa de productie romaneasca nu a acceptat cerintele lui Bogdan, care sunt alea, sincer, nu stiu. Am cautat si un sponsor impreuna cu Valer, dar nimic. Am ajuns sa cant singur “Liubi, Liubi, I love you”, si am succes. Melodia a fost sau mai este in top in Germania.

Blogul lui Budescu: Asta dovedeste ca piesa e frumoasa si a prins la public. Dar ai scos o melodie cu Elena.
Ciro de Luca: Normal, cu Elena trebuia sa filmam in februarie videoclipul la “My superstar”,dar cred ca, deocamdata, la revedere!

Blogul lui Budescu: De ce? Castiga Eurovision Romania?
Ciro de Luca: Nu, dar probabil e ocupata si eu nu pot astepta pana are ea timp liber, mai ales ca trebuie sa scot o suma din buzunarul meu.

Blogul lui Budescu: Ce proiecte muzicale ai?
Ciro de Luca: Mi-a fost lansat albumul la nivel international si astept rezultatele. Vin cam greu ele, este adevarat, dar cu putina rabdare se poate.

Blogul lui Budescu: In ce tari ai lansat albumul si cum se numeste?
Ciro de Luca: SUA, aproape toata Europa, Australia, etc. Se numeste “Ritmo”.

Blogul lui Budescu: Mult succes!

(va urma)

Spania - Germania 1-0. Ibericii au jucat fotbal adevarat, devenind campionii Europei!

Germania a inceput mult mai bine meciul decat Spania. Forta nemtilor a fost preeminenta fata de tehnicitatea spaniolilor. Pe de alta parte, "filtrul", "sita" nemteasca, dotata cu gauri foarte mici si dese, nu le-a permis aproape deloc spaniolilor, in debutul meciului, sa actioneze ofensiv.

Ibericii au incercat sa aiba o posesie cat mai buna si explozii in atac sau pe contraatac. Jocul lor a semanat foarte mult cu cel al romanilor intr-o zi buna. In minutul 33, pe un astfel de contraatac, pe centrul rigid al apararii germane, Fernando Torres a explodat pe contraatac si a inscris subtil, peste batranul portar Jens Lehmann, dupa ce l-a depasit in fuleu pe Phillip Lahm.

Sa fim corecti: a existat o dezechilibrare a lui Lahm, pe care Tores a facut-o, ajutandu-se clar cu mainile ca sa-l depaseasca pe acesta. Fermecatoare insa aceasta echipa a Spaniei care, dupa acest gol, a dominat tot mai vizibil jocul, exclusiv pe considerente tehnice, pana la finalul primei reprize. Phillip Lahm a fost inlocuit la pauza de Low cu Marcell Jansen.

Nemtii au introdus un al doilea varf de gura portii, pe ungurul Kevin Kurany. Au devenit mult mai periculosi in atac, creindu-si ocazie dupa ocazie, dar riscand mult mai mult in aparare. De aici si spectaculozitatea jocului.

In minutul 63, Aragones l-a scos pe Fabregas, facand aparent pasul inapoi, prin introducerea lui Xavi Alonso. A intrat apoi si Santi Cazorla, in locul lui David Silva, iarasi o alta mutare aparent defensiva, si totusi spaniolii au ramas peste nemti, atacand in valuri.

Toata repriza a doua, spaniolii s-au aparat, atacand pe tot terenul entuziasmant, s-au aparat inclusiv in careul german, facand pressing pe tot terenul acolo unde a fost mingea, iar cand preluau mingea creindu-si faza de gol dupa faza de gol.

Cand au avut mingea la picior, au reusit sa ofere din nou lungi perioade de fotbal total, ca si in semifinala cu Rusia, asa-numitul tika-taka spaniol, cu pase dintr-o bucata succesive, care au creat superioritate in fata unei echipe germane vizibil inferioare tehnic, tactic si tot mai disperate pe masura ce a trecut timpul.

In mod evident, spaniolii au avut cel mai calitativ si spectaculos joc de la acest turneu final si au meritat acest titlul, pe care l-au castigat pe deplin meritat.

Portugalia - Germania 2-3. Pragmaticii germani i-au invins pe imaginativii portughezi

Am vazut un meci intre doua echipe total diferite ca stil de joc. Pe de o parte, germanii, cu un joc simplu, cazon, direct pe poarta, foarte bine organizat, uneori schematic de-a dreptul. Insa cu un Miroslav Klose si un Michael Ballack pe post de condimente de joc imaginativ, care se remarcau din cand in cand.

Pe de alta parte, portughezii foarte fantezisti si individuali, cu slabiciuni in zona centrala a apararii, ca si la germani, precum si straluciri in atac.

La ambele echipe am vazut efectul preponderentei tot mai mari a blestematului acesta de dispozitiv tehnico-tactic, care strange culoarele, cenzureaz aimaginatia si impune reguli clare de joc colectiv, fara de care iei bataie frumos.

A venit apoi un gol tipic german al lui Bastian Schweinsteiger, in minutul 22. Minge paralela cu poarta sutata efectiv de Podolsky, iar Bastian a reluat in plasa simplu. Ritmul jocului s-a schimbat si Portugalia a fost obligata sa iasa la joc, ceea ce inseamna cresterea spectaculozitatii.

Minutul 26, acelasi Schweinsteiger centreaza in careu, din lovitura libera, pentru Miroslav Klose, neamtul polonez care reia cu capul in plasa. Sec. Gol. Heil! Drepti! ce simplu si enervant este fotbalul uneori. Voi posta zilele acestea un clip cu fantastica masina de biliard fotbalistic care era nationala Perului in 1978...

Germania a apasat pe frana, pentru a tine jocul, a se apara si a contraataca. Viclenie. Dar Portugalia are forta de joc. Culmea, Germania prinsa pe contraatac, iar Nuno Gomes inscrie oportunist, din sapte metri, in minutul 40.

In debutul reprizei secunde, nemtii au aratat ca au inteles ca nu pot sa tina rezultatul, daca nu ataca si, eventual, inscriu. Jocul a debutat deschis, spectaculos, pe contre. Apoi figura de la primul gol. Germanii au lovitura libera, centrare, Ballack isi impinge fundasul portughez care l-a luat in marcaj si inscrie cu capul, in minutul 61.

Portughezii au reactionat, marind viteza de joc considerabil si atacand furibund. Incantatoare glezna fina a portughezilor, dar scorul i-a facut sa devina precipitati si sa traga foarte mult de la distanta.

Minutul 87: Helder Postiga a inscris tot cu capul, tot din careu, tot din fata portarului advers, ca si nemtii la doua dintre goluri. Acum portughezii, disperati, s-au aruncat spre poarta adversa. Dar a fost deja prea tarziu, pentru ca Germania a fragmentat jocul cat poate.

Nu ma bucur, dar este o realitate. Fotbalul pragmatic german a invins pirueta portugheza.

Croatia - Germania 2-1. Un meci de poveste. Croatia, a doua echipa calificata, dupa Portugalia

Probabil cel mai frumos meci, dupa cel dintre Olanda si Italia, iar aceasta in primul rand datorita Croatiei, care a jucat superb.

Meciul dintre cele doua mari forte din Grupa B a Euro 2008 a inceput cu o perioada destul de lunga de tatonare, intre doua echipe care nu au riscat nimic. In minutul 24, Dario Srna s-a desprins din marcajul lui Jansen si a deschis scorul, intinzand piciorul la o centrare lunga, de pe extrema stanga, a lui Pranjic.

In minutele urmatoare, chiar daca au o ocazie de gol tipic nemteasca (o centrare care se loveste de capul lui Gomez ca de lemnul din curtea casei, la un metru de poarta, apoi mingea zboara la etajul superior, pe lp de rugby), par dezorientati si dezorganizati in aparare si intinsi pe teren.

Jens Lehmann isi spurca fundasii, extrem de vocal. Nu-i vad bine pe germani. Se vad campioni europeni, sunt dati favoriti si se impiedica de prima stanca tare de care dau. O mare ocazie de gol a lui Kranjcar, in minutul 41.

In repriza secunda, cele doua echipe mentin jocul tactic, fiecare incercand sa fructifice: Croatia pentru a se desprinde, Germania pentru a egala. Rakitic trage la firul ierbii, in minutul 62, cam de acolo de unde a tras Pompiliu Iordache pentru Dinamo, in meciul cu Aston Villa de acum doua decenii, la Birmingham, Lehmann atinge mingea, care loveste bara din stanga sa, se intoarce in teren, iar Olic executa scurt: gol!

Ciudat este ca acesti formidabili croati nu inchid jocul, si totusi germanii nu reusesc sa aiba nici macar o ocazie adevarata pana in minutul 68, in timp ce contraatacurile elevilor lui Slaven Bilic sunt extrem de periculoase. Stipe Pletikosa someaza. Manschaftul este o umbra.

Minutul 71: prima ocazie periculoasa, cand Bastian Schweinsteiger trimite o minge paralela cu linia portii. Oare li se termina benzina croatilor? Cand i-am batut noi, presa germana i-a facut pe nemti carnati. Ce-o sa le faca acum?

Podolsky inscrie simplu, din centrul careului, complet nemarcat, in minutul 79. Sincer sa fiu, nici macar nu stiu ce sa explic, decat ca croatii s-au balbait in aparare si podolsky a fost complet nemarcat, tragand ca la antrenament. Nu ma impresioneaza, dar am impresia ca croatii au cazut fizic.

Intra Kevin Kuranyi in locul lui Clemens Fritz, dar si Jerko Leko in locul lui Olic. Bastian Schweinsteiger cedeaza psihic si ii tranteste o bastarca in piept lui Corluka, apoi primeste un elegant cartonas rosu. Nemtii in 10 oameni!

Germania - Polonia 2-0. Complexul polonez in fata Armadei Teutone

In minutul 20, polonezul naturalizat Lucas Podolsky a inscris un gol tipic german, dupa ce un alt polonez naturalizat, Miroslav Klose, a fost lansat pe contraatac de Michael Ballack dintr-un ofsaid clar. Arbitrii si greselile lor, pana acum intotdeauna in favoarea echipelor "mari" sau gazde ale unui turneu final. Cum sa-ti plece de pe stadioane cei mai banosi suporteri? Ce incasari mai ai?

Trecand peste aspectul mercantil-sordid, m-am uitat la acest meci curios sa constat cum functioneaza mecanismul complexului polonez in fata Panzerului german, indiferent cum joaca acesta. Era o lovitura de la colt a nemtilor? Uau! Spaima in apararea polona, toti urlau la toti si portarul la toti ceilalti. Normal ca iei bataita in astfel de conditii!

"Si, dupa cum ii stiu eu pe teutoni, nu se vor opri aici." - spuneam in minutul 23. Se va vedea, in partea de jos a textului, ca am avut dreptate. Un meci plictisitor, intre doua echipe atletice, de lupta, dar fara mari virtuti tehnice. Inca odata: nu mi-a mai placut cum joaca Germania de la Weltmeisterschaft, din 1974.

In rest, atletici, exacti, disciplinati, germanii au mai inscris inca o data, tot prin Podolsky, in minutul 72, in timp ce Leo Beenhacker nu a reusit sa-l integreze in jocul auster al echipei poloneze pe imaginativul Guerreiro, brazilian naturalizat in Polonia cu doua luni inainte de turneul final.

Un cuvant bun pentru Pawel Golansky, care a avut o evolutie meritorie, cu exceptia greselii de la golul al doilea al nemtilor, insa ca fundas stanga, nu cum il foloseste Lacatus, si inca mi s-a parut ca a jucat mai bine decat la Steaua.

Germania - No Angels - Dissapear

Nemtoaicele de la No Angels incep putin cam timid si, la primele grupuri de voci, nu se prea armonizeaza, dupa care isi revin si canta foarte bine o piesa care imi place. Eu cred ca, dupa multa vreme, Germania vine, surprinzator, cu o melodie bunala Eurovision. Cu toate ca piesa nu sare calul si nu este o realizare muzicala iesita din comun, are sanse mari (valoric, ca in rest, stim noi) sa faca o figura frumoasa in finala de pe 24 mai.

Cand am terminat de ascultat aceasta piesa, care pe nedrept ajunge direct in finala de la Belgrad, mi-a venit sa spun ca din francezul Sébastien Tellier, cantand Divine, nu au mai ramas decat pletele.

De ani in sir constat criza de identitate in care se afla cultura franceza, deci si muzica din Hexagon, care nu mai reuseste sa iasa din anonimat decat cu greu, incercand senzatii tari. De la Edith Piaf, Juliette Greco, Salvatore Adamo si Johnny Holliday pana la Sébastien Tellier este o distanta ca de la cer la pamant.