Concertul Sting - vazut de o spectatoare (Best Music)

Fata de alti artisti care accepta sa vina in Romania spre apusul carierei lor, atunci cand vocea nu mai are aceeasi flexibilitate cu care eram obisnuiti, fapt pentru care si cerintele lor financiare se mai reduc, facandu-i accesibili si capitalei noastre modeste, Sting a revenit dupa multi ani la Bucuresti intr-o etapa de absoluta maturitate artistica si interpretativa, intr-o perioada in care experimenteaza o dimensiune noua a valorii lui, abordand muzica elisabetana a secolului al XVI-lea, intr-o maniera originala si incredibil de rascolitoare.

Insotit de Edin Karamazov, un excelent interpret la lauta (instrument fascinant, ca o chitara mare, mai sofisticata si cu mult mai multe corzi) si de Stile Antico, un grup coral englez alcatuit din opt artisti, interpretarea sa a fost de o rara maiestrie, artistul dominand atmosfera aidoma unui inger mare si frumos, ale carui aripi erau un evantai virtual al cantecelor sale realizate intr-o expunere a valorii ilustrei voci, absolut impresionanta si emotionanta.

Interpretand melodiile compozitorului si cantaretului din sec. al XVI-lea, John Dowland, Sting a demonstrat ca este un muzician desavarsit, de un mare rafinament artistic, care nu are nevoie de show, lumini devastatoare, decibeli exasperanti si decoruri opulente si stupide care sa atraga atentia catre orice altceva decat asupra vocii sale

citeste articolul

Concert Sting din opera lui John Dowland, la Sala Palatului

La ora la care realizez aceasta postare, concertul lui Sting din Bucuresti, din aceasta seara, ori tocmai s-a terminat, ori a ajuns la punctul de climax muzical. Ii dedic aceasta platina muzicala, pentru ca este un mare muzician, pe care l-am indragit din perioada sa teribilista, de cand canta in trupa britanica punk The Police.

La ora la care am dorit initial sa fac aceasta postare, concertul lui Sting din Bucuresti, din aceasta seara, ori tocmai se va fi terminat, ori ar fi trebuit sa ajunga la punctul de climax muzical.

M-am razgandit, pentru ca am descoperit un fapt care ar putea sa devina foarte important in cateva ore. Sting este un mare muzician, pe care l-am indragit din perioada sa teribilista, de cand canta in trupa britanica The Police. Concertul de la Bucuresti este insa dedicat promovarii albumului sau "Songs From The Labyrinth", lansat in anul 2006, in luna lui noiembrie.

Aici, Sting si cantaretul de lauta bosniac Edin Karamazov construiesc "un soundtrack in cuvinte si muzica", dedicat vietii lui John Dowland (1563-1626), compozitorul si muzicianul catolic englez care a fost excomunicat de catre propria sa regina si a devenit o personalitate muzicala la celelalte curti regale europene.

Problema (anticipez eu ca) este adecvarea muzicii aparte pe care o va canta Sting in aceasta seara la publicul care va veni la concert si care asteapta o cu totul alta arie repertoriala. Chiar daca muzicianul isi va interpreta si unele dintre marile sale hituri. Insa si aici va fi o problema, pentru ca le va interpreta impreuna cu Edin Karamazov, la lauta.

Balantzoi de-al meu, Sting, pe adevaratul sau nume Gordon Matthew Sumner, s-a nascut in Wallsend, Northumberland. A primit porecla Sting, din cauza unui pulover strans pe corp, despre care un prieten spunea ca il face sa semene cu o albina.

A inceput ca muzician si a devenit celebru ca solist al trupei The Police, pana in anul 1984, cand a ales cariera solistica. Inainte sa devina muzician, a fost sapator de canale, apoi profesor de liceu, predand lima si literatura engleza, dar si antrenor de fotbal.

A primit doctoratul in muzica la Northumbria University in anul 1992, apoi un alt doctorat in muzica de la Berklee College, in anul 1994. Este un poliinstrumentist stralucit, cantand la chitara, chitara bas, mandolina, pian, armonica, saxofon si nai, dar a avut si intiativa excentrica de a da un nume chitarii sale bas: Brian.

Rog onoratii melomani sa compare aceasta atitudine civilizata cu aceea a membrilor trupei The Who, care nu numai ca distrugeau hotelurile unde locuiau, dar la finalul concertelor isi spargeau in bucatele sculele la care cantasera, pe scena.