In anul 2006, am scris pentru Revista Bilant o analiza de circa 30.000 de semne, a carei sinteza e disponibila aici. Ma bazam pe datele oficiale primite de la institutiile guvernamentale, ca si pe declaratiile a 25 de surse audiate direct.
Am dat sute de telefoane. Am luat legatura, succesiv, de trei-patru ori cu peste 40 de agentii guvernamentale, pentru a obtine datele necesare edificarii studiului. A rezultat unul din cele trei articole cu care am fost nominalizat la premiile CRP.
Pentru ca acest studiu este acum foarte actual, pe scheletul sau voi broda o mica analiza-excurs a structurii actualului Executiv, conform datelor publice.
La noi, structurile unor ministere sunt absolut aberante. Un caz aparte era, in anul 2006, cel al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). Ce mai conteaza ca acum Turismul s-a transformat peste noapte in minister? Organizarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cum se numeste acum, era si este extraordinar de alambicata, dincolo de cea formala, de minister.
Nimeni, nici Ludovic Orban, nici Radu Berceanu, nici ministrul pozitronic perfect, care munceste 24 de ore din 24, nu poate administra asa ceva, o asemenea coleoptera administrativa.
In subordinea acestui minister sunt 29 de institutii: Aeroclubul Romaniei, Agentia Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare (ARSVOM)(sic!), Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic, Clubul Sportiv “Rapid”, Agentia de Sanatate Publica a ministerului, cu unitatile sale teritoriale, Scoala Superioara de Aviatie Civila, Centrul Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), autoritatile navala, feroviara si rutiera, Centrul de Documentare pentru Constructii, Arhitectura, Urbanism si Amenajarea Teritoriului (CDCAS), Centrul National de Invatamant Turistic (CNIT), Registrul Urbanistilor, Centrul National de Calificare si Instruire Feroviara (CENAFER) si 15 spitale feroviare!
In coordonarea acestui minister mai este si Casa Asigurarilor de Sanatate a ministerului, in timp ce Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism (INCDT) va trece probabil in subordinea Blondei de la Turism. Sub autoritatea Ministerului Transporturilor sunt doua institute, INCERC si URBANPROIECT, Agentia Nationala pentru Locuinte si inca 31 de societati nationale, societati, companii si regii.
Sunt in total 66 de institutii foarte diferite, fiecare condusa de cate un director general. Cum sa conduci asa ceva? Nicicum. Nu-i de mirare ca au aparut salariile aberante ale directorilor demisi de curand.
Sa trecem acum la portofoliul Agriculturii. 14 institutii sunt numai in subordinea sau sub tutela MAPDR. Simpla enumerare a initialelor acestora, asa cum le-am gasit pe site-ul ministerului, da o puternica senzatie de vertij si aduce aminte de numele imposibile ale intreprinderilor de pe vremea comunistilor, despre care s-au facut si glume, si bancuri: APDRP, ADS, ANCA, APIA, ISTIS, ANIF, ANARZ, ANPA, AHN, IBA, RNP, ONVV, ONDOV si INCS.
Ministerul Agriculturii tine foarte mult la peste si pescuit, pentru ca de acest domeniu se ocupa Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura. Sincer si fara nici o suparare: faceti, oameni buni, din cele trei una singura…
marți, 6 ianuarie 2009
Structura Guvernului 5. Ministere imposibil de condus. Transporturile. Agricultura
luni, 5 ianuarie 2009
Structura Guvernului 4. Agentiile din guvernul paralel
In anul 2006, am scris pentru Revista Bilant o analiza de circa 30.000 de semne, a carei sinteza e disponibila aici. Ma bazam pe datele oficiale primite de la institutiile guvernamentale, ca si pe declaratiile a 25 de surse audiate direct. Am dat sute de telefoane.
Am luat legatura, succesiv, de trei-patru ori cu peste 40 de agentii guvernamentale, pentru a obtine datele necesare edificarii studiului. A rezultat unul din cele trei articole cu care am fost nominalizat la premiile CRP. Pentru ca acest studiu este acum foarte actual, pe scheletul sau voi broda o mica analiza-excurs a structurii actualului Executiv, conform datelor publice.
Guvernul paralel, cum i-am spus in analiza amintita, este format din agentiile direct subordonate premierului pe doua filiere: prin Cancelaria Primului Ministru sau prin Secretariatul General al Guvernului. Aici sunt peste 13.000 de salariati.
Bugetele cumulate de venituri si cheltuieli de la bugetul de stat pentru aceste agentii se ridicau, la momentul la care am scris materialul, la aproximativ 716 milioane de euro.
Logic ar fi ca aceste agentii sa treaca la diferite ministere, unde sa capete statut de directii ministeriale.
De exemplu, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ar trebui sa fie in Ministerul de Interne, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale la Ministerul Economiei, iar Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara la Ministerul Agriculturii, s.a.m.d.
Fiecare dintre aceste agentii are propriul sau story, prin care a ajuns in directa subordine a guvernului sau a premierului. De exemplu, Oficiul Roman pentru Adoptii a ajuns in subordinea Guvernului, in urma unui scandal de acum cativa ani asupra adoptiilor internationale, ca garantie a controlului direct al Executivului asupra Oficiului, astfel incat sa nu mai existe nici o umbra de indoiala asupra corectitudinii adoptiilor internationale. Asa mi-a spus chiar Teodora Bertzi, fosta sefa a institutiei, un om pe care il cunosc de multi ani si pentru a carui corectitudine mizez.
Exista o alta categorie de “agentii”, ca Institutul National de Statistica (INS) sau Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC), care, dupa parerea mea, nu au ce cauta in subordinea Guvernului din alte motive.
INS nu ar trebui sa fie in subordinea politicului, pentru ca statisticile oficiale ale statului roman nu ar trebui sa fie controlate politic. Informatiile date de statisticienii statului roman sunt de interes public si trebuie sa fie apolitice. ANC, la fel, ar trebui sa fie autoritate independenta, care sa se ocupe, fara nici un fel de influenta a politicului, de reglementarea domeniului comunicatiilor. Ca si ANRE in domeniul energiei.
Dar ce te faci cu ele, ca trebuie sa fie totusi sub control public? Eu cred ca, asemeni altor institutii, ar trebui sa fie independente, sub tutela parlamentara. Practic, ca sa ne intoarcem la "palaria" agentiilor din subordinea directa a guvernului, aceasta structura aberanta paralela, in care fiecare agentie se comporta ca un mic minister, o feuda a unui client sau altui prieten politic al cuiva din Guvern, trebuie desfiintata.
vineri, 2 ianuarie 2009
Structura Guvernului 1. Sunt multe sau putine ministere?
In anul 2006, am scris pentru Revista Bilant o analiza de circa 30.000 de semne, a carei sinteza e disponibila aici. Ma bazam pe datele oficiale primite de la institutiile guvernamentale, ca si pe declaratiile a 25 de surse audiate direct.
Am dat sute de telefoane. Am luat legatura, succesiv, de trei-patru ori cu peste 40 de agentii guvernamentale, pentru a obtine datele necesare edificarii studiului. A rezultat unul din cele trei articole cu care am fost nominalizat la premiile CRP.
Pentru ca acest studiu este acum foarte actual, pe scheletul sau voi broda o mica analiza-excurs a structurii actualului Executiv, conform datelor publice.
Guvernul lui Tariceanu avea mai putine ministere decat Cabinetul Boc. Trebuie sa fim insa atenti la cateva smecherii.De exemplu, un minister era in realitate doua: Ministerul Economiei si Finantelor.
Niciodata functionarii acestor doua ministere, in afara de situatia de la varful lor politic, nu s-au comportat ca si cum faceau parte dintr-un singur minister, ci din doua. Unele dintre balbele lui Vosganian s-au datorat si acestui fapt.
Daca acum aceste ministere isi oficializeaza existenta de facto, seismul administrativ va fi, cred eu, minim.
Problema care se ridica, dincolo de chestiunea MEF, este: avem nevoie de mai multe sau mai putine ministere? Valentin Ionescu (foto), fost ministru al Privatizarii in a doua parte a anilor ’90, mi-a spus ca important nu este defapt cate ministere sunt, ci cum sunt organizate acestea.
Guvernul Marii Britanii este foarte amplu, si totusi extrem de eficient si bine pus la punct. La polul opus, spaniolul Jose Maria Aznar a avut un executiv extrem de mic ca numar de ministere.
Foarte mic, 13 ministere, a fost numarul de portofolii din cabinetul condus de Gerhardt Schroeder, si totusi acest executiv nu a functionat bine, din cauza prezentei ministrilor de stat, care se suprapuneau pe functii cu unii ministri titulari de portofolii.