Michael nu era falit: Pusese deoparte 5,5 milioane de dolari (Anchetatorul Monden)

Administratorii averii lui Michael Jackson au primit 5,5 milioane de dolari de la dr. Tohme Tohme, un consilier financiar apropiat cântăreţului, care păstra o parte din banii obţinuţi din drepturile de autor asupra muzicii megastarului, informează New York Dailynews, citat de NewsIn.

Deşi se credea că Michael Jackson era falit şi avea doar datorii, se pare că regele muzicii pop avea, totuşi, nişte bani puşi de o parte. Dr. Tohme Tohme a înmânat administratorilor şi o serie de obiecte care i-au aparţinut lui Michael Jackson şi ar putea fi scoase la licitaţie pentru sume mari.

Voia sa-si faca o casa de vis in Las Vegas

"Aveam banii şi acum i-am dat administratorilor averii lui Michael. Era un secret între noi doi", a declarat Tohme, care a adăugat că banii proveneau din venituri reziduale de la înregistrări, iar Michael plănuia să îi folosească pentru o casă de vis în Las Vegas.

Potrivit unor documente recent depuse în justiţie, administratorii averii lui Michael Jackson plănuiesc să semneze o serie de contracte şi acorduri care să le aducă zeci de milioane de dolari. Unul dintre aceste contracte a fost semnat cu edituri din Marea Britanie, Canada şi SUA, care au cumpărat dreptul de a republica autobiografia lui Michael Jackson "Moonwalk", publicată de acesta în 1988... citeste in continuare

DINAMITA MUZICALA: The Who, "I Can't Explain"

Baietii nonconformisti, care isi spargeau sculele in timpul concertelor si plateau, cand stateau intr-un hotel, si camerele pe care le devastau, sunt una dintre cele mai mari trupe de Rock 'n Roll din toate timpurile si una dintre cele mai influente. I-am postat ieri, cu marele lor hit, "My Generation", de pe primul lor album omonim, din anul 1965.

The Who s-a format in anul 1964, cand tobarul legendar Keith Moon a parasit trupa Beachcombers si s-a alaturat grupului The Detours, care il includea pe solistul vocal Roger Daltrey, chitaristul Pete Townshend si pe basistul John Entwistle.

Grupul a ajuns pe scena la o rascruce a scenei muzicale engleze: The Beatles inca erau in continuare regi ai momentului, dar incepusera sa se intoarca din bula lor pop initiala, de pe primele albume. Londra incepea sa devina centrul muzicii engleze.

La clubul londonez Marquis, noile trupe aveau o scena serioasa pe care puteau sa se manifeste. The Who erau o trupa de live bine de ascultat pe scena, dar si pe inregistrari. Primul lor hit, "I Can't Explain", le-a adus aparitia constanta pe tv si un turneu de concerte cu The Beatles. Le-a adus si un contract cu Decca Records, unde si-au inregistrat si lansat primul lor album, "My Generation".

Nu, Roger Daltrey nu era si nu este balbait, ceea ce facea el pe aceasta piesa era o metafora, un fel de nu prea stiu eu sa exprim ce simt si ce vreau, dar sigur am ceva important de spus, iar pentru ca nu stiu sa ma exprim in cuvinte, la sfarsit imi sparg sculele, in semn de protest. Un protest care, de altfel, in diferite forme, a marcat inceputul multor mari creatori.

Albumul a fost un mare hit in Anglia, ajungand pana pe locul 5 in topuri, in timp ce piesa "My Generation" a devenit un imn al celor care se regaseau in mesajul acesteia si probabil cel mai cunoscut cantec al lor.

(va urma)

ANTI-RBD pentru toata viata si mai departe

De cativa ani, un fenomen a inceput si ne bucuram ca tocmai se termina, pentru ca face foarte mult rau muzicii. Acest fenomen se numeste RBD sau Rebelde. El consista intr-o specie de muzica, pe care o canta in acest moment vreo cateva sute de muzicanti din lumea de limba spaniola, dar pe care au dus-o la paroxism sase tineri mexicani.

La paroxism, da, pentru ca muzica pe care o face RBD/Rebelde este un sirop lung si cleios, care nu transmite nimic nou si care a rezultat, credem noi, in urma impregnarii muzicii LatinoPop cu o cantitate revoltatoare de PopDance nord-american.

Au rezultat constelatii intregi de astfel de cantareti, cu mare impact la generatiile mai tinere, care sunt atacate la nervul sensibilitatii lor native, normale, de acest surogat toxic de muzica, pentru ca, imi pare rau ca trebuie sa o spun, nu au asimilat adevarata muzica buna si nu au cultura necesara pentru a se tine departe de astfel de reziduuri muzicale.

Aceste trupe, acesti cantareti, printre care Natalia Oreiro, din Clanul Oreiro, ori Thalia sunt referinte ilustre, au creat o scara falsa de valori si au fost promovate agresiv de casele de discuri, care sunt principalii vinovati pentru faptul ca noua generatie ori nu a auzit de Beatles, ABBA, Neil Young sauPeter Cetera & Chicago, ori nu are discernamantul sa isi dea seama care anume este diferenta de valoare dintre unii si altii.

Problema este ca aceasta intoxicare va continua si va face foarte mult rau. Acum cativa ani, la Sala Palatului, am fost la un concert superb Phoenix, unul dintre acele concerte tipice de sfarsit de formatie, in care aceasta trupa a ridicat efectiv sala in picioare.

Vedeam copii de 20-21 de ani recitand efectiv versurile fiecarei piese Phoenix, cu o pasiune care m-a uimit. Dupa concert, pe holuri, plecand, mi-am revenit: acelorasi adolescenti le sunau telefoanele mobile, pe care manelele se impleteau fara nici o problema cu hip-hop-ul, rap-ul si muzica dance.

Lipsa de repere.

DINAMITA MUZICALA: Beatles, "Blackbird"