Buletin Eurovision (4)

Rusia, prin Dima Bilan, cu piesa "Believing", conduce in predictiile facute pentru Eurovision, arata Oikotimes.com.

Pe de alta parte, britanicul Andy Abraham a spus, intr-un interviu pentru BBC, ca va merge la Belgrad si va "canta cu tot sufletul", si ca "spera sa intre in topul primilor zece clasati".

Pe de alta parte, din Norvegia, rockerul acela vapsit pe fata, Age Nilsen, care-l imita, la finala Eurovision din anul 2005, la aspectul exterior, pe Ozzy Osborne, semana cu un travestit si canta un fel de hard rock comercial, a atacat-o pe Charlotte Perrelli, despre care iarasi ma vad nevoit sa pomenesc, pentru ca este foarte mediatizata.

Nilsen crede ca Perrelli "arata si canta ca o pacoste" (n.n.: eng. "drag queen"). Age a spus de asemenea ca este convins ca Perrelli si-a facut numeroase operatii de chirurgie plastica , de la ultimul ei succes cu care s-a prezentat la Eurovision in anul 1999.

Daca ma uit bine la clipul evolutiei sale de atunci, nu pot sa nu remarc diferenta de aspect al facciesului si ma vad obligat sa povestesc ce am patit acum cateva zile, cand pregateam o alta stire despre aceasta cantareata suedeza.

Am vrut sa uploadez poza, pe care am postat-o acum, aici, dar mi s-a parut ca este vorba despre alta femeie, pentru ca pielea este altfel profilata pe pometi si arcade.

Azi am revenit si am vazut ca este vorba despre un blog, numit The Schlager Systems, care ii ia un interviu in exclusivitate Charlottei, in toamna anului 2007, care foloseste aceasta poza.

Presupunand ca jurnalistul a stiut ce face cu mainile pe mouse, in timp ce-i functiona creierul, dar si comparand cu fata Charlottei, din clipul la care am dat mai sus link-ul, eu spun ca este vorba despre aceeasi persoana si ca Age are dreptate.

Umatoarea informatie este despre bulgarii Deep Zone & Balthazar, a caror piesa este una dintre preferatele mele, chiar daca despre solista Joanna (foto) am o parere mai putin buna si o astept sa vad cum canta live, in Beogradska Arena.

Joanna si colegii sai au fost azi la Atena, in cadrul turneului de promovare a piesei "DK, Take Me Away". Pentru cantareata bulgara, care vorbeste limba greaca, nu este prima prezenta in tara vecina de la sud.

La inceputul dupa-amiezii, Deep Zone & Balthazar s-au aflat in studiourile canalului MAD TV , unde au acordat un interviu, in direct pe post.

Bulgaria - Deep Zone & Balthazar - DJ Take Me Away

Aceasta a fost prima piesa de la Eurovision de anul acesta (dintre cele calificate din finalele nationale) care mi-a placut in mod deosebit. Avem de-a face cu un fals dj mix music, care se dizolva intr-un reggae. Apoi ne confruntam cu un fals reggae music care se dizolva intr-un dj mix. Acest joc la contrast ritmic si stilistic este foarte placut si duce practic la un fusion de stiluri, care merge foarte bine.

Piesa este foarte buna. Defapt, bulgarii intotdeauna au fost mai buni decat noi la muzica usoara. Asta e. Am vazut acum mai multi ani, la Sala Palatului, o trupa bulgara de bluess-rock, Poduene Bluess Band, de ziceam ca baietii aceia vin direct din strafundul Tenesse si inima Louisianei.

Am postat embederul de la versiunea live, tocmai pentru a discuta despre ce se intampla in versiunea mai apropiata de ceea ce vom vedea in a doua semifinala de la Belgrad, de pe 22 mai. Partea de dj mix este excelenta. Nu exista nici o diferenta intre versiunea de studio si cea live.

Acum sa trecem la fata, "Everything But The Girl", cum se numeste o trupa britanica. Iata ce vad in comentarii pe YouTube despre fata: "Is this girl same as girl in spot for this song? If she is, tell her to make same". Aha, bine zis. Fata este in mod evident, pe scena, marcata de importanta momentului. Gafaie, isi pierde suflul, se duce mai sus decat sunetul. Exista acel principiu, "patineaza si n-ajunge". Aici functioneaza antiteza "patineaza si iese din ring".

Fata aceasta ar trebui sa invete mai intai sa-si dozeze suflul pe fraza muzicala stand pe loc, fara sa se agite. Apoi sa vada cat ii mai permite dificultatea partiturii sa unduie si sa se alinte la scena-n fata publicului, pentru ca altfel s-ar putea sa strice efectul de contrast intre partea de dj mix si partea de reggae, pe care efectiv a trantit-o pe podium in finala de la Sofia, si e pacat.

Din categoria "am mai auzit de 500 de ori si-mi place", azi Danemarca, reprezentata de Simon Mathew, care ne asigura ca "All Night Long" este capabil sa cante, la infinit, acelasi lucru, pana ne dor urechile. Pacat de el ca-i simpatic, canta bine, dar piesa este total lipsita de originalitate.

Ma gandesc la o combinatie maglavaisata intre ceva de la New Kids On The Block, putin West Life si niste picaturi de Take That, ca tot au revenit in actualitate. Pana si sapcuta pe care o poarta pe scena cantaciosul seamana cu spiritul celor pe care i-am amintit.