De cativa ani m-am saturat de George Copos si caut un investitor pentru echipa mea de suflet, Rapid Bucuresti, asa cum am cautat si pentru echipa mea de suflet, Unirea Focsani. Pentru Unirea nu am gasit si probabil ca asa se va intampla si in cazul Rapidului.
Cand aveam cinci ani, tata m-a dus la primul meci de fotbal, pe stadionul cel vechi din nordul orasului. Atunci am vazut niste tipi alergand pe un teren dupa o minge. 22. Era fotbalul, un sport nobil. Ulterior, aveam sa descopar ca e jucat de oameni destul de ignobili. Apoi ca este patronat de insi si mai putin dusi pe la biserica.
Pe atunci, Focsanigeles, orasul meu natal, avea doua echipe: Automobilul si Luceafarul. Cei de la Luceafarul erau asa saraci, ca microbistii din tribuna ar fi putut sa le faca pomana si pungile de seminte pe care le rontaiau in timpul meciurilor. Cei de la Automobilul (nu incercati, nu veti gasi nimic despre ei pe Internet) si-au schimbat curand numele in Unirea Focsani si au fost pana in anul 2005 echipa fanion a orasului.
Un fel de Gloria Bistrita de pe vremuri, despre care toata lumea stia ca ar fi putut oricand sa intre in primul esalon, insa nu o facea, pentru ca era bine la caldurica, in Divizia B. Acasa, am inceput sa ma uit cu tata la meciuri. Tata era si este stelist, asa ca eu, prin contrapondere, la derbyurile Steaua - Dinamo, tineam cu echipa adversa.
Si pentru ca pe atunci la "echipa adversa" erau niste jucatori de senzatie, ca Florea Dumitrache, Mircea Lucescu sau Cornel Dinu. Intr-o buna zi, am aflat ca ne-a venit un jucator la Unirea, pre numele sau Bebe Nasturescu. Pentru ca numele mi se parea cunoscut, am inceput sa pun intrebari si am intrat in mitologia unui alt gen de fotbal, care incepea de pe atunci sa dispara.
Fotbalul driblingului romantic, care conteaza mai mult decat faultul, fotbalul barei mai importante decat golul, fotbalul portarului care ajunge atacant daca se enerveaza putin. Fotbalul lui
Tataru, Lita Dumitru, Nicky Dumitriu, Necula Raducanu: Real Rapid Bucuresti.
Intre timp, l-am vazut pe Bebe Nasturescu manifestandu-se pe teren pentru Unirea, pe extrema dreapta si am vrut sa-l vad mai de aproape, asa ca m-am dus langa plasa gardului, sa-l vad cum dribleaza. Atunci l-am auzit. Ceea ce am auzit este ireal.
Ce credeti ca facea omul, cand primea mingea la picior si pleca in dribling? Vorbea cu sine insusi cu glas tare: "Hai, Bebita! Hai, ca esti cel mai tare! Nimeni nu mai este ca tine, o sa-i bati pe toti, o sa-i depasesti! Hai, Bebita!", iar fundasul advers, uimit de ce-i auzeau urechile, se bloca si-l pierdea din ochi pe marele Nasturescu.
Acum, Unirea s-a transformat in CSM Focsani, fara un finantator, proprietatea CJ Vrancea, fosta Unirea 2002 Focsani, fosta Diplomatic Focsani, fosta FC Vrancea, fosta FC Acord Focsani, fosta..., iar pentru Rapid caut in continuare un sponsor. M-am saturat de Copos, de Taher si de tot neamul lor.
Caut un individ dedicat (si nu sunt singurul), care sa iubeasca fotbalul si sa fie dispus sa iubeasca si bara in care se duce mingea, in loc sa intre in plasa portii. Care sa investeasca bani in ceva ce intelege. Care sa aduca gloria sportiva unui brand ce a facut istorie in fotbalul romanesc.
Se aude? Ma aude cineva, sau trebuie sa ajungem iar in Divizia B, ca sa urcam din nou Golgota performantei cu un alt mafiot de onoare al tarii in fruntea bucatelor clubului?
marți, 11 noiembrie 2008
JURNALUL LU' BUDELU: Caut un investitor pentru Rapid Bucuresti
Etichete:
Automobilul,
Copos,
Dumitriu,
Dumitru,
faliment,
Focsani,
Lita,
Luceafarul,
Nasturescu,
Raducanu,
Rapid,
Real,
Tamango,
Tataru
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
7 comentarii:
Si tata tot stelist, si inainte era tambalau la meciuri, mama ce distractie. Era tare amuzant, chiar daca eu, oficial, nu eram invitata. :D Se stie de ce. :)) Dar era destul sa fac doi pasi in pragul usii, sa maresc ochii milogi si induplecam imediat audienta. Dar de la un timp, de fapt, de vreo 10 ani, si-a pierdut total interesul pentru sportul asta, ba chiar il enerveaza, dar il enerveaza ce-a devenit fotbalul si nu se mai uita, si daca se uita, se uita fara chef.
Si m-a dus si pe mine la un meci, impreauna cu colegii lui si cu copiii colegilor, dar era meci de volei- imi placea si imi place tare mult voleiul si am si urmarit partidele de la JO de anul asta si m-am bucurat ca am avut in sfarsit ocazia sa mai vad volei si masculin si feminin- imi plac ambele, ala feminin mai tactic iar cel masculin mai in forta-, si a fost distractiv, desi harmalaia aia ma cam dezorientase, si nu stiam daca aia langa care stam tin cu cine trebuie sau sunt din aia de la cealalta echipa. Foarte faina atmosfera si lipsita de violente sau mai stiu eu ce. Bine, voleiul nu e fotbal.
Sunteti din Focsanigeles? :)) De la 'polul' nord deci. Te ia cu ameteala, sa-ti dai palme, nu altceva.
http://www.youtube.com/watch?v=rcjL0KQAM28&feature=related
Pana la urma o sa descoperim ca suntem si rude de gradul 7,5 pe scara Richter.
http://www.youtube.com/watch?v=Ty-kVEQVeog&feature=related
(Pe cand o platina, ceva capricios?) :)
Orpheus
Sunt din Focsanigeles, Orpheus, iar tata a fost directorul onorific al Filarmonicii din Focsani, pana cand mistretii cu colti de faianta din conducerea Regionalei Galati de partid au decis sa importe Filarmonica acolo unde este si acum, la Teatrul Muzical "Nicolae Leonard" din Galati.
Sunt Focsanean si sa stiti ca sunt foarte mandru de lucrul acesta.
P.S.: Primul meu profesor de vioara, la Scoala de Muzica, a fost Dranga, fostul concert maistru al acelei Filarmonici.
Magarusii de la Galati au luat de la Teatrul din Focsani pana si cortina mecanica...
Si de ce n-ati continuat sa studiati vioara? Sau mai studiati si-acum?
Am ramas un meloman si asta este foarte, foarte bine. Studiul viorii, teoriei muzicale, cantatul in cor si in orchestra scolii de muzica au fost elemente esentiale ale formarii mele.
Uite un om care are aceleasi (2) preferinte fotbalistice ca si mine :D.
Trimiteți un comentariu