Suedia - Grecia 2-0, sau ce se intampla cand te aperi fara masura

In afara de meciul Romaniei cu Franta, probabil ca acest meci a fost cel mai echilibrat. Si simultan plictisitor. Un joc de uzura la mijlocul terenului, insa unul extrem de rapid, cu pase lungi, pe spatii mari, de multe ori pe diagonala terenului.

Pe masura ce a trecut timpul si ne-am indreptat spre minutul 45, grecii au inchis progresiv jocul si au ascuns mingea in gazon, apropiindu-se tot mai mult de stilul de joc de acum patru ani.

In repriza a doua impresia ca vad Grecia de la precedentul turneu final european a devenit tot mai manifesta. Aparandu-se pe doua linii, falanga macedoneana. Baricada. Meci fara istoric, cu suedezii pedaland in gol si grecii contracarand si stand la panda.

Defapt, ma uitam la greci si, rece privind lucrurile, ajungeam la concluzia ca ei s-au aparat cam ca noi cu Franta. Poate ca noi am folosit ceva mai multa tehnica, iar ei ceva mai multa forta fizica. Otto Rehagel i-a invatat sa joace "nemteste".

Dar nemtii din Balcani au gresit, l-au scapat pe Zlatan Ibrahimovic, care "a plesnit-o" crunt, la coltul lung, in plasa laterala, in minutul 67. Ok, Otto Rehagel a riscat, l-a scos pe Traianos Dellas - ceea ce mie mi s-a parut a fi o greseala, apoi l-a introdus in atac pe Amanatidis.

Lagerbeck a reactionat ciudat. A vrut sa introduca un aparator in locul lui Zlatan, dar nu a mai avut timp: gol inscris de Hansson in minutul 72, exact pe locul unde trebuia sa fie in aparare Dellas, schimbat cu cateva minute in urma. Una peste alta, vorba proverbului, ulciorul nu merge de multe ori la fotbal.

O nota buna pentru Lars Lagerbeck, antrenorul suedez, care si-a sustinut echipa sa ramana tot meciul pozitiva in joc si a invins. Atentie, Victor Piturca, daca te vei apara cu obstinatie in meciul cu Italia, nu e de bine...