Arcadium a fost o trupa britanica de HeavyProg - Space/PsychedelicProg despre care acum nu mai stie nimeni nimic, cu toate ca, pe singurul lor album, "Breathe A While" (1969), poti asculta o muzica absolut fabuloasa, care navigheaza de la psihedelicul halucinogen in stare pura, la pasaje de muzica culta in tratare moderna.
Compozitorul Miguel Sergides, de asemenea chitarist de double-six si solist vocal, il avea la chitara bas si backing-vocals pe Graham Best, Allan Ellwood la orga si backing-vocals, John Albert Parker la tobe si Robert Ellwood la chitara solo si backing-vocals.
Au cantat in cluburi, asa cum faceau multi in anii '60, pana cand o cas de discuri cvasinecunoscuta Middle Earth - care a lansat in total, in intreaga sa existenta, cinci albume - a inceput sa-i cultive. In anul 1969 au lansat "Breathe Awhile" pe un LP, singurul album pe care l-au inregistrat vreodata. Ulterior a fost relansat pe o inregistrare germana, realizata de catre casa de discuri mult mai cunoscuta Akarma.
Pe acest album exista foarte multa muzica de calitate, care are un defect: un fel de lipsa de percutanta, de forta esentiala, pe care am intalnit-o si la Fields sau Marsupilami, de exemplu. Totusi, exista doua lucrari muzicale remarcabile: "I'm on my way" si "Birth, life and death" (ambele disponibile pe YouTube splitate in doua parti, pentru ca sunt prea lungi ca sa intre pe un singur clip.
Din punctul meu de vedere, pentru colectionarii de muzica prog, a avea acest album este o placere pe care nu trebuie sa si-o refuze.
marți, 4 noiembrie 2008
DINAMITA MUZICALA: Arcadium, "I'm on my way" (Breathe A While)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
4 comentarii:
A picat la fix aceasta recomandare, pentru ca tocmai ce am descoperit si eu formatia Hidria Spacefolk, pe care o ascult de zor, si care face parte tot din acest curent muzical.
Rica, mama avea un elev, Gabriel Miron, care ridica mana, in timp ce preda, si-i spunea lucruri care faceau parte din orele de clasa de peste o saptamana sau o luna.
Gabi era un tip cu cap pentru matematica. In muzica scormonirea, curiozitatea dupa alte noi muzichii necunoscute si frumoase, si mari, joaca rolul analog gandirii speculative necesare in matematica.
Ma bucur ca mi-ati luat-o inainte. Hidria Spacefolk este o trupa cu o muzica excelenta, pe care o sa o prezint in viitor.
Daca tot ati intrat in specialitati, va recomand si Anglagard sau, daca aveti nervii tari, Algarnas Tradgard.
Pai stiti, am avut si eu un profesor la facultate, care in primul an, dupa ce i-am inmanat un proiect, singura lui constatare la locul crimei a fost: "Tu ai facut liceu de mate-info"- partial corect, profilul real mai exact. Am atras privirile pline de compasiune ale colegilor: "Vaaai, saracuta, e cam greu asa... ca n-a prea facut"- total gresit. Matematica, de fapt, stiintele exacte, iti structureaza foarte bine mintea, iti pun in ordine rationamentele, confera claritate argumentatiei si te ajuta sa gandesti etapizat, logic si coerent, in termeni de ipoteza, "desfasurarea actiunii" si concluzie. :D
Ma rog, interferentele dintre stiintele exacte si cele umaniste sunt fascinante, si niciodata nu stii ce abilitati insusite intr-una, iti folosesc in alta. :D
Am ascultat Anglagard, "Höstsejd". Il citez pe un comentatator de pe lastfm: "Can't pronounce it, but exquisitely performed Prog... " (cica in traducere, Anglagard ar insemna "Garden of Angels"... interesant).
*"a carui singura constatare a fost ca... bla bla." :D
Trimiteți un comentariu