© Toate materialele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor si pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala se pedepseste conform Codului Penal.

vineri, 16 mai 2008

Festivalul de muzica usoara horror al Andreilor, "George Grigoriu"

La pian, compozitorul intergalactic Ionel Tudor. Vesel, in camasa alba cu dungi gri sau gri cu dungi albe, clampanind voios la pian. Un baiat de 15 ani, cantand fals "Ia te uita ce mai fete" si calarind la fel de vesel un vibrato la secunda necontrolat, imitatie dupa originalul Dan Bittman.

In juriu... surpriza, persoane de care n-am mai auzit de mult: Titus Andrei, Andreea Andrei (sotia lui Ionel Tudor si mama lui Andrei Tudor), Anton Şuteu şi Andrei Kerestely. E festivalul Andreilor, o sa fac alergie la numele Andrei. Aud o voce buna: Mihai Radu. Depinde cine si cum o creste, ca altfel ajunge ca altii, nu spui cine, nu spui cine.

Evident, in spate, un mic grup din Orchestra Televiziunii Romane gloseaza pe aceleasi chestii pe care le aud de 700 de ani si mai bine. Ma uit la tobarul acesta plictisit. Nu l-ar impresiona nimic, probabil ca nici daca ar veni sa cante pe scena festivalului un extraterestru care prinde 12 octave sau l-ar dirija robotelul acela japonez nu ar reactiona, mai lipseste sa inceapa sa croseteze un pulover si sa citeasca un roman de Dan Brown.

Octavian Ursulescu: "Ce baiat frumos si plin de energie!"

Prezentator, ua-ha-haaaa! Octavian Ursulescu, care ori are proteza care ii tine dintii, ori nu aud eu bine. Inca odata, imi place acest Mihai Radu. Inca odata: depinde cine si cum il creste, pentru ca nu stie sa-si dozeze suflul si falseaza la finalurile de partitura. Fata de baietasul dinainte sau de lituanianca durdulie la care am dat pe TVR 2, care haraia complet aiurea. Voci avem. Nu avem compozitori, nu avem oameni.

Mihai Radu termina. Remarca ursulesciana: "Ce baiat frumos si plin de energie. Daca mai canta o piesa, cine stie ce mai scotea, scotea camasa de pe el!". Strengarule! Poznasule! Nebunaticule! Nu azi!

Ceea ce ma intriga e ca, tuturor fetelor care canteaza, Ursuletu' le zice pe prenumele simplificat, la care se adauga aproape la fel: "Note". Acum canta Tina NOTE din Letonia. Inainte a cantat o Carmen "Noto" din Italia. Tina Note, care canta piesa aceea a lui Celine Dion. "The Prayer". Saraca. Memorialul durerii. Nico e regina noptii pe langa fata asta!

La a doua piesa a Tinei Note, prezentatoarea ii ureaza succes si-i spune: "Enjoy, sucses!".
Cedez psihic si schimb postul. Televiziunea romana a mai pierdut un telespectator. Ma reintorc la Dragonmilk, "Wolfman Macabre", macar astia gloseaza din EL&P, Andrew Lloyd-Webber si Rare Bird...

P.S. Mai am o nedumerire: de ce sa uita mereu Ursulescu, atunci cand vorbeste, in sus?

4 comentarii:

rica spunea...

Dupa modul plin de umor in care ati povestit despre acest eveniment... cultural (?), regret ca n-am fost si eu pe faza, sa cant in struna. Hahaha.

Asta-i noaptea hahaielilor sau mi se pare mie?

Anonim spunea...

Va felicit! Eu n-am avut nici rabdarea si nici nervii suficienti ca sa ramân mai mult de 10 secunde pe TVR 2 la emisiunea in cauza.
Supozitie: Ursulescu, atunci când vorbeste, se uita in sus pentru ca asteapte aprobarea: S-o spun p-asta? Da? A ..nu, atunci n-o spun.

Cu stima,
DanDana

Maria spunea...

Stiu eu ce-i cu starea aceasta de buna-dispozitie!! Se apropie seara de 20 mai, seara exploziei de adrenalina a unor ,,talente" componistice neintelese si primejduite in tara natala. Andreii se pregatesc cu spor pentru ce va urma si o fac asa cum stiu ei mai bine, in spirit de clan. Sa speram ca la Beograd nu va fi la fel ca la Bucuresti. Dar mai stii?!

rica spunea...

Hoho, am aruncat si eu timid un ochi la Tv, si am prins Festivalu'- e in reluare sau e partea a doua? Ca nu am stat decat doua minute, cat sa-l ascult (nu) pe Temisan cum o lalaia aiurea cu microfonul in mana. Ce m-a amuzat si m-a determinat, in acelasi timp, sa schimb frecventa, a fost atitudinea publicului. Stateau toti cu fetele crispate si in dunga, unii speriati, altii nedumeriti, altii cu un zambet nostalgic pe fata, altii total deconectati de la eveniment (probabil isi faceau agenda pe saptamana de lucru ce vine), altii schitau cate un gest de a aplauda, dar se opreau repede cand vedeau ca sunt singurii care au initiativa asta.